Sidebar

Clisma cu cafea

Categories: Tags:

Nu existã vreun sortiment de cafea anume pentru clismã. Se poate folosi orice cafea, important este sã fie proaspãtã si bine mãcinatã. Nu se foloseste cafeaua solubilã.

Se pun 3 linguri de cafea fin mãcinatã în 300 ml apã clocotitã, se fierbe la foc mare 5 minute, apoi 7 minute la foc mic, se lasã apoi 14 minute la o temperaturã ridicatã, dupã care se lasã la rãcit. Rezulta 250 ml de cafea. Aceasta se amestecã în 750 ml de apã curatã (de izvor sau platã) şi se administreazã rectal, cu irigatorul. La început se administreazã cantitãţi mai mici din acest preparat, cîte 400-600 ml, crescînd treptat cantitatea de lichid introdusã pînã la 1000 ml.

La clinici din strãinãtate, clismele se fac cu aparate speciale, controlîndu-se mai mulţi parametri, dar clisma se poate face şi cu un irigator obişnuit. Canula (partea care se introduce în rect) nu trebuie sã fie din material dur, se unge cu unguent de gãlbenele şi tãtãneasã foarte bine înainte de folosire şi, cu acelaşi unguent, se unge şi rectul. Apa cu cafea se introduce lent, gradat, evitînd presiunea în colon, mai ales dacã existã tumori pe colon sau rect. Toatã operaţiunea de introducere a lichidului dureazã 7 minute, apoi lichidul este ţinut în colon 10-14 minute, timp în care pacientul se întoarce în poziţia culcat pe o parte şi pe cealaltã, apoi se ridicã în şezut pentru 1-2 minute, fãcînd sãrituri pe vîrfuri. Dupã 10-14 minute, lichidul este eliminat prin scaun. Clisma cu cafea se face o datã la 3 zile. Dupã clisma cu cafea, în urmãtoarele douã zile se va face clismã cu muşeţel sau nalbã.

Clisma cu cafea se face dimineaţa, pe stomacul gol, pentru cã efectul energizant mare oferit de acest remediu nu este indicat sã se obţinã seara. La persoanele cu boli grave, detoxifierea bruscã a organismului (angrenînd foarte mult ficatul în procesul de dezintoxicare) poate produce stãri de greaţã sau vomã. Aceastã clismã se poate folosi în terapiile tuturor bolilor grave. Nu se face în perioada imediat urmãtoare dupã operaţiile de colon. Este bine sã se facã sub supravegherea şi la indicaţia specialistului.

 

Conferinţe medicale de sanatate

Categories: Tags:
Irigator Clisma

Va prezentam o serie de conferinte video sustinute de un medic roman pe nume Călin Mărginean pe diverse temele legate de sanatate, prin care se demonteaza rand pe rand, multe dintre miturile si aparentele imposibilitati medicale ale curentului oficial medical. Ni se arata foarte clar modul cum pot fi tratate si vindecate boli aparent incurabile (cum ar fi diabetul zaharat si/sau cancerul) prin metode simple, neinvazive, fara efecte secundare si cu mult mai putini bani. Important este sa vreti sa va vindecati … Solutiile sunt la indemana.Fiecare din conferintele de astazi ar putea fi prezentate intr-un articol dedicat insa preferam varianta la gramada deoarece timpul este scurt pentru multi dintrevoi care suferiti si fiind chiar la un pas de moarte din cauza diverselor boli (care sunt prezentate pe larg in aceste conferinte) si totodata exista o abordare cronologica, fiecare conferinta avand legatura cu cele de dinainte intr-o masura mai mica sau mai mare. Sunt niste informatii vitale si merita studiate cu atentie.

read more →

Consumaţi fructe şi legume şi faceţi mişcare

Categories: Tags:

Regimul alimentar bogat în fructe, legume, cereale, iaurt, doi litri de apă pe zi,  mişcarea şi terapia antistres sunt metode care reglează în mod natural tranzitul. Aveţi grijă ca cerealele să fie cât mai puţin colorate şi să nu conţină E-uri. Ca să preveniţi constipaţia, puteţi bea pe stomacul gol un pahar sau două cu apă, puteţi consuma seminţe de in şi tărâţe de grâu. Mai puteţi lua de la plafar psyllium, o plantă pe care o puneţi la macerat şi pe care este bine să o mâncaţi dimineaţa cu iaurt sau sana şi miere. „În caz de necesitate, puteţi folosi laxative pe bază de plante sau ceaiuri care ar putea îmbunătăţi acest tranzit”, spune Viorel Radu. Persoanele care suferă de constipaţie ar trebui să evite afumăturile, caşul, telemeaua, bananele, orezul, carnea de porc, măslinele şi pâinea prăjită.

Dacă simptomele constipaţiei persistă sau cedează greu, în loc de o clismă medicii recomandă un consult gastroenterologic şi o colonoscopie pentru a exclude alte afecţiuni mai grave, precum polipi sau tumori.

Sistemul Digestiv

Categories: Tags:

Sistemul digestiv
Imprimare Email

Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii

motilitatea

Ce se întâmplă cu hrana odată introdusă în cavitatea bucală? Care este structura sistemului digestiv şi care este rolul acestuia? În ce fel intervin ficatul şi pancreasul în digestie? Care este rolul intestinelor? Cât din ceea ce mâncăm este eliminat de către organism?

Rolul sistemului gastrointestinal, SGI, este acela de a digera mâncarea şi de a absorbi nutrienţii, sărurile şi apa în scopul hrănirii organismului.

Digestia este procesul de descompunere a alimentelor ingerate în componente simple ce pot fi absorbite de către organism pentru construirea şi hrănirea celulelor, precum şi pentru obţinerea energiei necesare activităţilor zilnice. Se realizează cu ajutorul secreţiilor diferitelor organe implicate în digestie şi al motilităţii (activitatea muşchilor SGI de amestecare şi împingere a hranei către capătul tractului digestiv).

Absorbţia reprezintă trecerea nutrienţilor, sărurilor şi a apei din intestin în sânge ori limfă prin intermediul epiteliului sistemului gastro-intestinal.

Compunerea sistemului digestiv:

Tractul gastrointestinal (canalul alimentar):

  • gura
  • esofagul
  • stomacul
  • intestinul subţire: duoden, jejun şi ileon
  • intestinul gros

Organe auxiliare:

  • dinţii
  • limba
  • vezica biliară
  • glandele salivare
  • ficatul
  • pancreasul

 

Sistemul digestiv mic

Intestinul subţire este un tub de muşchi şi membrane intestinale, ce stă strâns răsucit în cavitatea abdominală, care poate ajunge la o lungime de 6m. Este compus din trei părţi: duodenul, jejunul şi ileonul. Intestinul gros are o lungime de 1,5 m şi o lăţime de 6,5 cm. Este împărţit în 4 secţiuni: cecum, colon, rect şi canalul anal.

Motilitatea

Motilitatea– este mişcarea muşchilor tractului gastrointestinal ce amestecă şi împinge hrana de la gură către capătul tractului. Laringele – parte a căilor respiratorii aflată între trahee şi faringe. Are rolul de a produce sunetele prin intermediul glandelor vocale şi de a preveni intrarea hranei, prin intermediul epiglotei, în căile respiratorii. Faringele – parte a gâtului aflată în spatele gurii şi a cavităţii nazale.

În esofag au loc două mişcări de motilitate, primară şi secundară. În cazul în care prin mişcarea peristaltică bolul este blocat în esofag, sistemul nervos central declanşează motilitatea secundară şi împinge bolul în stomac. Hrana, o dată ajunsă în intestine, este împinsă cu viteze diferite în interiorul intestinelor, prin mişcări asemănătoare unor unde cu o frecvenţă de 12 mişcări/minut în duoden şi 9 mişcări/minut în ileon.

 motilitatea

Cum se desfăşoară digestia?

Digestia implică mestecare hranei, transmiterea acesteia de-a lungul tractului digestiv şi descompunerea moleculelor de hrană în molecule mai mici ce pot fi asimilate de organism. În gura se formează bolul alimentar care este împins prin faringe în esofag, iar de aici în stomac. O dată ajuns în stomac, bolul este amestecat cu sucul gastric, formând chimul. Chimul este împins, prin contracţii ale muşchilor stomacului, prin duoden, în intestinul subţire. Aici sucurile intestinale continuă descompunerea macromoleculelor, iar prin epiteliul intestinal (membrana ce acoperă intestinul) substanţele nutritive rezultate din digestie sunt absorbite în sânge.

intestinul-subtire

Digestia se face la nivelul monozaharidelor. Enzimele din tractul intestinal descompun hrana în particule: grăsimi, proteine şi carbohidrați. Carbohidrații sunt: amidonul (polizaharidă) ce este descompus în glucoză, dizaharidele (descompusă în glucoză şi fructoză, lactoza-descompusă în glucoză şi galactoză şi maltoza-descompusă în glucoză). Proteinele sunt digerate ca aminoacizi şi mici lanțuri de peptide de 2 ori 3 aminoacizi. Grăsimile sunt constituite din trigliceride şi sunt digerate ca monogliceride şi acizi graşi.

Este recomandat de către doctorii nutriționişti ca aproximativ 60% din totalul caloriilor zilnice să fie luate din carbohidrați. Alimente care conțin carbohidrați sunt: pâinea, cartofii, legumele, orezul, fructele. Aceste produse conțin atât amidon, cât şi fibre.

Grăsimile reprezintă o sursă de energie a organismului. Primul pas în digestia grăsimilor este dizolvarea acestora la nivelul cavității intestinale. După descompunere grăsimile sunt transferate în sânge, prin intermediul căruia ajung în diferite părți ale corpului unde sunt stocate pentru un eventual uz ulterior.

Sucurilor digestive

Glandele salivare produc o enzimă ce începe transformarea amidonului din hrană în particule mai mici. Apoi, în stomac, mucoasa stomacală produce sucul gastric şi enzime ce digeră proteinele. După ce stomacul împinge amestecul rezultat de primele faze ale digestiei în intestinul subțire, hrana este amestecată cu substanțele produse de alte două organe: pancreasul şi ficatul. Pancreasul produce un suc ce conține o serie de enzime care descompun carbohidrații, grăsimile şi proteinele. Ficatul eliberează bila. Bila este stocată în perioada dintre mese în vezica biliară. La ora mesei, vezica biliară transferă bila în intestine unde grăsimile sunt descompuse. După ce grăsimile sunt astfel descompuse, enzime produse de pancreas ori de glande ale pereților intestinelor digeră particule rezultate.

Secretia-hepatopancreatica
„Supapele sistemului digestiv”

Organele sistemului digestiv sunt separate de sfinctere, muşchi circulari asemănători unor valve:

  • sfincterul esofagului superior – previne intrarea aerului în esofag
  • sfincterul esofagului interior – previne reintrarea conţinutului gastric în esofag, cu excepţia situaţiei când este declanşat actul vomitiv
  • sfincterul piloric – controlează viteza golirii conţinutului stomacului
  • sfincterul ileonului – ce separă intestinul subţire de cel gros
  • sfincterul anal
Rolul glandelor auxiliare

Glandele auxiliare sunt cele salivare, ficatul, prin funcţia sa de producere a bilei prin intermediul celulelor hepatice (bila, stocată în vezica biliară, este necesară în digestia şi absorbţia grăsimilor) şi pancreasul, care produce un suc digestiv ce conţine enzime necesare digestiei şi bicarbonat pentru neutralizarea acidului chimului.

Pancreasul secretă sucul pancreatic (un lichid incolor) care este transmis prin doua canale în duoden. Pancreasul începe să producă sucul imediat după ce hrana a fost introdusă în gură. De asemenea, pancreasului produce insulina şi glucagonul.

Ficatul, cea mai mare glanda (1,5 – 2kg), este situat in partea dreapta superioara a abdomenului, sub diafragma. Acesta are un rol esenţial în asimilarea produselor ingerate. După ce are loc absorbţia prin epiteliul intestinal, sângele purtător al substanţelor absorbite ajunge la ficat unde sunt filtrate. În urma filtrării unele substanţe sunt considerate periculoase ori inutile; o parte din acestea sunt folosite pentru producerea bilei. Ficatul decide cum substanţele nutritive vor ajunge în restul organismului şi care dintre acestea vor rămâne pe post de rezervă de energie. De asemenea, ficatul stochează unele vitamine şi zahărul folosit de către organism pentru producerea energiei.

Controlul procesului digestiv

Sistemul nervos autonom, hormonii şi alţi mesageri chimici controlează motilitatea şi secreţia sistemului gastrointestinal pentru maximiza digestia şi absorbţia.

Hormoni: molecule ce acţionează ca mesageri chimici pentru a regla anumite funcţii ale corpului.

Neurotransmiţători: o substanţă chimică ce transmite impulsuri nervoase de-a lungul unei sinapse.

Sistemul nervos somatic: parte a sistemului nervos periferic ce primeşte informaţia de la piele, muşchi, încheieturi etc.

Sistemul nervos autonom: parte a sistemului nervos ce inervează muşchii cardiaci, muşchii involuntari (stomac, intestine) şi glandele.

Controlul proceselor digestive este de trei tipuri: cefalic, gastric şi intestinal. Controlul cefalic gestionează receptorii pentru vedere, miros, gust, iniţiază reflexele ce produc salivaţia, producerea sucului gastric şi contracţiile gastrice. Toate acestea sunt mediate de nervul vag. Controlul gastric se referă la iniţierea acelor reflexe ce produc secreţii gastrice şi măresc motilitatea gastrică. Controlul intestinal face ca o dată cu intrarea în intestine a chimului să fie iniţiate reflexe ce duc la secreţia de bicarbonat, enzime digestive, bilă şi să se declanşeze contracţii intestinale. Reflexe inhibitorii reglează golirea gastrică pentru a favoriza digestia şi absorbţia ce au loc în intestinul subţire.

Hormonii gastrointestinali sunt lanţuri de aminoacizi din clasa peptidelor şi reglează activitatea sistemului digestiv. Aceştia sunt:

  • Gastrina: este secretată de celulele G din stomac. Stimulează secreţia acidului clorhidric ce sterilizează chimul şi ajută la digestia proteinelor din stomac.
  • CCK: este secretat de celulele I din duoden şi jejun. Obligă vezica biliară să se contracte şi să elibereze bilă în intestinul subţire şi inhibă mutarea chimului în duoden şi intestine.
  • Secretina: este produsă în duoden de celulele S. Stimulează ficatul şi pancreasul să elibereze bicarbonat în intestinul subţire şi inhibă secreţia acidului gastric.
  • GIP: este secretat de duoden şi jejun. În prezenţa glucozei, stimulează eliberarea insulinei (hormon ce reglează nivelul glucozei din sânge) de către pancreas.
  • Motilina: este produs de duoden şi jejun şi stimulează migrarea conţinutului intestinului subţire către cel gros.
Ce intră şi ce iese din organism

Să zicem că ingerați într-o zi 100g de hrană şi 2 litri de apă. Aproximativ 1,5 litri de salivă sunt secretați pentru aceasta. Stomacul, la rândul lui, produce 2 litri de suc gastric. Pancreasul secretă 1,5 litri de fluid pancreatic. Ficatul secretă 0,5 litri de bilă. Intestinul subțire secretă 1,5 litri de diverse fluide.

În intestinul subțire se absoarbe 750 grame din 1000 g de hrană ingerată şi aproximativ 8,5 litri din lichidele secretate. O parte mică se absoarbe şi prin intestinul gros. Ce se elimină? Aproximativ 50 g din hrană şi 0,15 din fluide.

“Dieta vegetariana imi da stralucire”

Categories: Tags:

Dieta vegetariana imi da stralucire”, acestea sunt cuvintele Aliciei Silverstone, personajul interpretat de ea în producţia „Clueless” („Liceenele din Beverly Hills”). La 14 ani după ce Alicia (32 de ani) i-a făcut pe adolescenţi să se îndrăgostească de ea, actriţa acceptă o nouă provocare – educarea femeilor în legătură cu alimentaţia sănătoasă.
Într-un interviu acordat ediţiei din septembrie 2009 a revistei „Health”, Alicia a oferit câteva detalii despre prima ei carte, „The Kind Diet”, care conţine sfaturi despre alimentaţia sănătoasă, diete şi multe reţete de mâncăruri sănătoase. Ea a mai vorbit şi despre traiul eco şi modul în care acest lucru îţi aduce o strălucire specială.

Health: Cartea ta va apărea luna viitoare. Ce te emoţionează cel mai mult?
Alicia: Sunt foarte emoţionată să prezint publicului ceva care te poate face să te simţi şi să arăţi uluitor. Dacă eşti informat, poţi fi delicat cu propria persoană oferindu-ţi toate darurile pe care viaţa le are de oferit – claritate mentală şi vitalitate – chiar în timp ce faci planeta să se simtă mai bine.
H: Crezi că vei mai scrie şi alte cărţi?
A: Da. Dar vreau să aştept până voi avea copii şi să scriu o carte pentru ei. Am multe de spus şi despre copii, dar nu cred că lumea vrea să audă aşa ceva de la cineva care nu are copii. Aşa că îmi doresc copii pe care să-i nasc pe cale naturală.
H: Ai văzut documentarul lui Ricki Lake „The Business of Being Born”?
A: Da! E minunat. Eu îmi doresc copii încă de când aveam 2 ani. stiu că vreau să fiu mamă şi că soţul meu (muzicianul Christopher Jarecki) va fi un tată grozav. Dar apoi intervine realitatea, în care mai am şi alte pasiuni, aşa că nu încercăm încă. Cred că poate voi fi pregătită anul viitor.
H: Ai avut probleme legate de sănătate în familia ta care te-au inspirat să trăieşti sănătos?
A: stiam că sunt multe cazuri de diabet în familia mea. Dar nu am luat această decizie din cauza unei boli. Aveam 21 de ani când am devenit vegetariană. Iar când cineva îmi spunea că trebuie să trăiesc mai sănătos credeam că de fapt îmi spuneau că trebuie să slăbesc. Iar eu îi înjuram.
Totuşi, când privesc fotografiile din acea perioadă îmi dau seama că eram mai durdulie. E ciudat că acum la 32 de ani mă simt şi arăt mai tânără. Ce m-a salvat a fost dragostea mea pentru animale. Imediat după ce am trecut pe o dietă bazată pe vegetale, oamenii îmi spuneau „Ce-ai făcut? Străluceşti.”
H: Ai declarat într-o publicaţie britanică că-ţi place să te ocupi de grădinărit în pielea goală, să înoţi goală …
A: E adevărat. Probabil acest obicei a început odată cu interesul meu pentru a-mi îngriji grădina. Era foarte cald şi mi-am scos toate hainele, după care mi-am continuat grădinăritul. Apoi am sărit în piscină şi am înotat. Întotdeauna intru goală în piscina casei mele, mi s-ar părea absurd să îmi pun costum de baie. Dar nu sunt nudistă. Sunt foarte timidă şi niciodată nu am apărut goală în vreun film. Nu vreau să mă pozeze nimeni goală. Dar în casa mea, în grădina mea, este altceva, mă simt foarte bine.
H: Ai fost întotdeauna un fan al nudităţii?
A: Cred că a venit odată cu sentimentul de siguranţă faţă de propriul corp – şi de la prietenii mei grozavi. Aveam obiceiul să-mi petrec timpul cu Woody Harrelson care nu se ruşina să umble gol. Fiind în preajma lui, a soţiei lui şi a copiilor lor mi-am dat seama că acesta e doar corpul meu, nu e un lucru înspăimântător.
H: Ai şi slăbit cu ajutorul dietei tale vegetale. A folosit şi mişcarea?
A: Întâi dieta şi apoi exerciţiile fizice. Mişcarea e fantastică şi când trebuie să ajung la o anumită formă rapid, îmi suplimentez exerciţiile cu plimbatul câinlor mei şi cu yoga.
H: Am auzit că vei lansa produse cosmetice eco-friendly.
A: Da! E vorba de truse cosmetice şi perii special create de EcoTools din materiale reciclate, bambus şi cânepă.
H: Si Casa Albă are o grădină de legume organice. Ai vreun sfat pentru Michelle Obama?
A: Îngrăşămintele naturale.

Ce mănâncă Alicia?

Ea nu foloseşte pentru prepararea „bucatelor alese” aragazul, nici cuptorul. Dieta modernă foloseşte blenderul şi storcătorul de fructe. Cu ajutorul acestora, actriţa prepară mâncare delicioasă în doar 10-15 minute. Ea foloseşte ca ingrediente legume şi fructe proaspete, nuci, seminţe, alune, cereale şi multe mirodenii. Doar că aceste preparate sănătoase şi delicioase trebuie consumate repede, tocmai pentru a-şi păstra proprietăţile nutritive, enzimele şi vitaminele necesare organismului.
Iată o reţetă preferată de Alicia – Supa spaniolă Gaspacho. Puneţi într-un blender şi amestecaţi până obţineţi o pastă fină: două roşii decojite, un castravete fără coajă, trei linguri ulei de măsline, două linguri suc de lămâie, puţină sare, un căţel de usturoi. Turnaţi pasta într-un bol în care adăugaţi legume tăiate mărunt – roşii, ardei, ceapă, castraveţi. Vara se serveşte cu gheaţă pisată.
Dieta ei mai include şi algele marine, bogate în calciu şi vitaminele din grupul B. „Îţi face tenul minunat şi îţi întăreşte firele de păr. Una dintre reţetele din cartea mea este cu foiţe de alge nori. Indiferent de ingredientele pe care vreau să le folosesc într-o mâncare le iau şi le înfăşor în foiţe nori. E delicios!”

Sursa suntsanatos.ro

 

Zece pasi spre sanatate maxima

Categories: Tags:

Daca ar fi sa enumeram pasii care trebuie urmati pentru o sanatate de fier atunci cei mai importanti zeci pasi ar fi urmatorii:
1.Începeți prin a mânca o masă fără carne pe săptămână și creșteți treptat numărul de mese vegetariene până când carnea este eliminată în întregime din dieta dstra.
2.Învățați să înlocuiți proteinele din carne, care sunt esențiale pentru organism, cu proteine din surse vegetale cum ar fi fasolea, lintea, ouale, nucile si alimente pe baza de soia.
3.Consumați legume bogate în fier și vitamina C, care favorizează absorbția fierului în organism, pentru a evita un deficit nutrițional. Varza creață și brocoli sunt cea mai buna alegere.
4.Nu mâncați doar legume, ci încercați la fiecare masă să adăugați și câteva cereale integrale și alimente bogate în proteine precum ouă, brânza tofu sau lapte de soia ca sa oferi corpului toti nutrientii.
5.Căutați alimente noi pe care până în prezent nu le-ați încercat și adăugați-le în mancarurile pe care le gatitit pentru a avea o dieta diversificata.
6.Nu lăsați lenea să stea în calea sănătății, așa că obișnuiți-vă să gătiți mai des pentru că altfel o să vă plictisiți repede de salate.
7.Faceți provizii dintr-o varietate de legume pentru a avea mereu ceva de mâncare atunci când vă este foame. Altfel, riscați să cedați rapid în fața poftelor culinare.
8.Nu abandonați dieta dacă într-o zi nu ați putut rezista tentației de a mânca o friptură suculentă. O masă nu anulează toate beneficiile pentru sănătate ale unei săptămâni fără carne.
9.Discutați cu rudele despre decizia de a deveni vegetarian și explicați-le motivele acestor schimbari deoarece aveti nevoie de sprijinul lor.
10.Nu renunțați să mergeți la restaurant dacă nu mai mâncați carne. În prezent, foarte multe restaurante, în special cele asiatice, au elaborat meniuri delicioase pentru vegetarieni. read more →